Comuna Archiș - județul Arad

Comuna Archiş nu este dotată cu obiective industriale care să producă un grad mare de poluare, putând semnala doar două cazane de ţuică de mici dimensiuni, unităţi prelucrătoare de lemn

Depozite de deşeuri industriale nu există pe teritoriul comunei Archiş.

Degradarea factorilor de mediu se manifestă printr-o poluare difuză generată de surse dispersate la nivel de comună cum ar fi :

• gospodăriile populaţiei – sursă generatoare de deşeuri menajere(ambalaje), emisii de noxe de la sistemele de încălzire ale locuinţelor ( emisii de oxid de azot, oxizi de sulf, oxizi de carbon) în strânsă legătură cu natura combustibililor, înălţimea coşurilor şi nivelul de concentrare pe unitate de suprafaţă .

• traficul rutier care generează emisii de gaze de eşapament de la autovehiculele aflate în trafic( oxizi de sulf şi azot, acroleină, plumb şi metale grele, compuşi organici volatili).

• unităţi prestatoare de servicii ( alimentaţie publică, baruri – producerea de deşeuri menajere).

• unităţi prelucrătoare de lemn ( produc rumeguş)

• latrinele de tip uscat şi puţurile absorbante din gospodării pot afecta pânza apei freatice.

•  

Învelişul de soluri a comunei Archiş reflectă în mod fidel interacţiunea dintre factorii pedogenici, antropici şi climatici, rezultatul fiind următoarea structură a solurilor:

• soluri brune luvice moderat pseudogleizate 55% din totalul suprafeţei agricole

• soluri brune luvice puternic pseudogleizate 13% din totalul suorafeţei agricole

• soluri gleice tipice 13%

• soluri aluvio-coluviale tipice 16%

• soluri aluviale tipice recente 15%.

Aceste tipuri de soluri oferă condiţii moderate pentru folosinţa ca terenuri arabile şi condiţii bune pentru folosirea ca livezi şi păşuni.

Pe raza comunei Archiş nu există exploatări de minerale utile şi nici zăcăminte exploatabile,

Apa din paraul Groseni in amonte de localitatea Groseni provine dintr-un izvor de apa plata.

Flora şi fauna –comunei Archiş se încadrează în zona vegetaţiei montane, formată din păduri de goruni amestecate cu gârniţă şi cer, îar mai jos se întind pădurile de fag, carpen, stejar, frasin, ulm, arţar, paltin, plop şi mesteacăn.

Printre arborii pădurilor vegetaţia este formată din păiuş, iarba văntului, spânz.Pe treapta cea mai înaltă sunt plantate păduride conifere- molidul, pinul, bradul şi duglasul. Dintre arbuşti întâlnim jnepeni murul, zmeurul, afinul, iar ultimii trei arbuşti enumeraţi constituie o sursă importantă de obţinere a unor venituri prin culegerea şi valorificarea fructelor acestora.

Animalele :

• Animalele sălbatice care populează această zonă sunt : cerbul carpatin, căpriorul, mistreţul, lupul , vulpea, iepurele de câmp şi de vizuină, veveriţa , jderul, viezurele, pisica sălbatică etc.

• Păsări – amintim : piţigoiul, mierla,graurul, cinteza, rândunica, cucul, gaiţa, dumbrăveanca, potârnichea, prepeliţa, fazanul , turturica, bufniţa, uliul, cioara, coţofana şi altele.

• În ape peşti ca: mreana,cleanul, porcuşorul, păstrăvul, somnul, iar în pârâul Valea Groşilor care coboară de la munte se întâlnesc raci.

• Animale ocrotite de lege- cerbul carpatin şi căpriorul, râsul.

Calitatea factorilor de mediu este influenţată de intensitatea activităţilor economice, nivelul producţiei industriale, comportamentul membrilor societăţii astfel putem spune că factorii de mediu ce urmează a fi luaţi în considerare au o calitate bună şi foarte bună:

• factori de mediu aer – are calităţi ce permit încadrarea în clasele bună şi foarte bună, datorită inexistenţei unei acţiuni industriale care să determine emisii puternice de noxe în atmosferă ( la fel şi nivelul redus al noxelor generate de gospodăriile ţărăneşti nu influenţează negativ calitatea factorului aer), dinamica circulaţiei maselor de aer este favorabilă.

• factori de mediu apă – apele de adâncime din orizonturile supra-freatice au o calitate moderată, nivele inferioare au o calitate bună, dar ar putea fi influenţate negativ de inexistenţa unui sistem de colectare a apelor uzate menajere şi epurarea lor în staţii de epurare ( loturile şi puţurile absorbante produc infiltraţii cu substanţe organice, nitriţi şi nitraţi).

• factor de mediu sol – calitatea solului este afectată atât de factorul antropic ( prin modul de efectuare a lucrărilor agricole)cât şi de factorii pedogenetici specifici în cadrul comunei , solurile prezintă următoarele calităţi:

• soluri din clasa a III a de calitate : 29,98% din totalul suprafeţei agricole

• soluri din clasa a IV a de calitete : 54,87 % din totalul suprafeţei agricole

• soluri din clasa a V a de calitate : 15,15% din totalul suprafeţei agricole

Clima – comuna Archiş se încadrează în zona climei temperat continentale.

Aşezată într-o zonă cu dealuri domoale la poalele M-ţilor Codru Moma , cu soluri nu prea bogate dar cu o reţea hidrografică dezvoltată, cu o climă blândă continentală , cu uşoare influenţe mediteraniene, comuna Archiş oferă excelente condiţii pentru creşterea şi dezvoltarea unui număr mare de plante şi animale.

Direcţia predominantă a vânturilor este vestică în sezonul cald şi estică în sezonul rece.

Temperatura medie anuală este de aproximativ 10,5 grade Celsius , cu minime în lunile decembrie- ianuarie ( 1⁰ – – 23 ⁰ C) şi maxime în lunile iunie –iulie –august (20⁰ –38⁰) Cea mai mică temperatură medie anuală s-a înregistrat la nivelul anului 1966 ( 9⁰ ), cea mai mică temperatură medie lunară s-a înregistrat în ianuarie 1964 ( -8,8⁰), iar cea mai ridicată în iulie 1980 ( 20,8⁰ )

Umiditatea aerului , element climatologic de mare variabilitate exprimat de tensiunea vaporilor , umiditatea relativă şi deficitul de saturaţie are o valoare medie anuală de 80% cu valori mai ridicate în decembrie – ianuarie ( 83-88% ) şi mai scăzute în aprilie- mai (73-75% )

• pedologic – solurile sunt formate din roci moi, argile vineţii, specific comunei noastre sunt solurile brune şi brun roşcat de pădure , iar de-a lungul celor două pâraie apar soluri aluvionare. O caracteristică sprcifică solurilor zonei noastre o reprezintă aciditatea foarte pronunţată a soluţiei solului cu pH cuprins între 5,4- 6,4 ,aciditate dovedită de numeroasele plante caracteristice acidităţii ( pipirigul, feriga, coada calului, muşchii de pământ etc.)

• geologic – ne situăm în sectorul românesc al Câmpiei Panonice cu următoarele caracteristici :

• etajul structural superior ( rezultat al acumulării sedimentelor neogene şi cvaternare, iniţial în mediul marin şi ulterior salmastru, lacustru şi deltaic- fluviatil.)

• etajul structural inferior

• complexul marnos inferior(marne cenuşii compacte,micafere,sfărâmicioase , cu resturi de cardiacee şi ostracode

• complexul marnos superior ( marne cenuşii slab nisipoase cu intercalaţii de argile nisipoase.)

• depozitele de vârstă cvaternară

• depozite loesoide

• argile roşcate

• pătura de sol

•  

Formaţiunile superficiale nu conţin cloruri şi sulfaţi în cantităţi deosebite , motiv pentru care putem spune că apele aparţin tipului bicarbonat- calcic.